Treptat procesul generează o dependenţă fiziologică. Nicotina în sine nu este cancerigenă, ea doar provoacă dependenţă fiziologică. Dar pe lângă nicotină, fumul de ţigară conţine încă 4.000 de compuşi, din care 60 pot cauza cancer, nouă dintre aceştia fiind clasificaţi ca şi cancerigeni de clasa I. Compuşii cancerigeni din fumul de ţigară se absorb în sânge prin plămâni, mult mai rapid şi mai periculos, chiar dacă ar fi administrat intravenos.
Renunţarea la fumat este dificilă pentru că implică, pe lângă efortul necesar, modificări comportamentale şi un disconfort fizic adus de simptomele de sevraj cauzate de lipsa nicotinei. Potrivit specialiştilor, cei 89 la sută dintre fumătorii din România care intenţionează să reducă sau să renunţe complet la fumat au acum soluţia utilizând tratamente de substituţie nicotinică oferite de diverse medicamente. Aceste produse conţin nicotină în concentraţii diverse, iar forma de administrare variază în funcţie de diversele prezentări, fie gumă pentru mestecat, fie plasture, fie comprimate masticabile sau chiar medicamente. Rolul lor este de a reduce simptomele de sevraj ce apar în momentul întreruperii fumatului, nervozitatea, a iritabilitatea, de a diminuarea frecvenţa unor acuze, precum transpiraţiile abundente, constipaţii, tulburări de somn sau ritm cardiac etc. Printre tratamentele indicate este şi cel oferit de Nicorette, care presupune o doză de nicotină care se reduce gradat, iar procesul durează în general între trei şi nouă luni, înlocuind ţigările cu Nicorette. O zi de tratament costă cât un pachet cu ţigări.