În ultimul timp, tot mai multe persoane obeze sunt tentate să consume medicamente pentru slăbire. Efectul pe termen lung este dezamăgitor, mai puţin de o treime din pacienţi îşi menţin greutatea după tratament. Acelaşi efect îl au şi dietele restrictive utilizate pe termen scurt, din cauză că ele nu rezolvă cauza principală care a dus la instalarea obezităţii: alimentaţia dezechilibrată, nesănătoasă şi în exces.
Pericole în obezitate
Oricine are indicele de masă corporală (IMC) mai mare decât 25 este obez. Indicele de masă corporală se determină raportând greutatea corporală (kg) la înălţime (m), conform formulei: IMC=greutate (kg)/înălţime2 (m2).
Tot printr-un simplu calcul matematic se poate stabili care este forma obezităţii. Cea mai periculoasă este obezitatea abdominală. Calculul se rezumă la raportarea dimensiunii taliei la înălţime (ambele măsurate în centimetri). Dacă rezultatul acestui raport este mai mare de 0,5, este foarte probabil să suferiţi de obezitate abdominală.
Oricine este obez se expune la boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic, hemoragie cerebrală), cancer, diabet zaharat, boli digestive (litiază biliară, constipaţie), boli articulare, varice, tulburări menstruale şi de potenţă sexuală, tulburări respiratorii, gută şi creşterea colesterolului şi a altor grăsimi în sânge.
Obezitatea scade capacitatea de efort fizic şi calitatea vieţii. Mortalitatea la pacienţii obezi este mult mai mare decât la populaţia cu greutate corporală normală. Aceste pericole pot exista chiar şi la gradul I şi II de obezitate.
Obezitatea scade şansele femeilor de a rămâne însărcinate, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii olandezi. Astfel, cu cât cântăreşte mai mult peste limitele normale, cu atât o femeie are mai puţine şanse să conceapă pe cale naturală. Specialiştii au constatat că femeile care suferă de obezitate au cu 43% mai puţine şanse să procreeze decât cele cu un raport greutate/înălţime normal.
Tratamentul obezității
Oamenii care vor să slăbească sunt tentaţi de cele mai multe ori să caute “scurtătura” către obiectivul atât de mult dorit şi să considere fără şanse de reuşită un regim alimentar echilibrat, alcătuit pe principii corecte, fiziologice şi argumentate ştiinţific. Dacă nu e suficient de frustrant (cum ar fi dietele cu ciorbă de varză, cu grapefruit sau alte reţete foarte restrictive), regimul de slăbire pare ineficient la prima vedere pentru mulţi.
În căutarea “produsului-minune”, cu ajutorul căruia să poată ajunge rapid şi fără prea mult efort la greutatea dorită, unii oameni îşi pun problema dacă nu cumva soluţia constă în medicamentele destinate tratamentului obezităţii.
Uneori, dietele şi perioadele cu aport caloric redus pot fi un adevărat chin. În altă ordine de idei, cazurile grave de obezitate necesită adesea o medicaţie adjuvantă, care, pe lângă modificările privind stilul de viaţă (alimentaţie şi efort fizic), să permită pacientului o scădere în greutate mai facilă şi mult mai rapidă. Pe piaţa medicamentelor există numeroase produse, însă numai câteva sunt aprobate spre comercializare pe scară largă. Majoritatea dintre acestea acţionează asupra neurotransmiţătorilor serotonină şi noradrenalină. Inhibitorii apetitului, derivaţii de amfetamine, nu ar trebui utilizaţi frecvent, din cauza efectelor secundare (tahicardie, hipertensiune, insomnie şi hipertensiune pulmonară), a timpului scurt de acţiune şi a pericolului de instalare a dependenţei.
Alimentaţia sănătoasă în obezitate
Evitaţi excesul de sare (nu mai mult de o linguriţă rasă, cumulat, pe zi) şi mâncaţi “câte puţin” de mai multe ori pe zi. Ultima masă a zilei va fi luată la ora 18-19. Renunţaţi la consumul de alcool, care este un stimulent puternic al poftei de mâncare. Urmăriţi-vă singuri evoluţia greutăţii şi a taliei.
Cheia succesului pentru obţinerea greutăţii ideale la pacientul obez este dorinţa şi hotărârea sa fermă de a o atinge. Nu urmaţi o cură de slăbire bruscă.
Alimente care trebuie evitate: grăsimi animale (unt, slănină, untură, jumări, carne grasă), frişcă, smântână, brânzeturi fermentate, brânză topită, lapte integral, maioneze, creme, produse de patiserie (plăcinte, pateuri), ouă, îngheţată, prăjituri, ciocolată, fructe şi legume uscate sau conservate prin deshidratare, fructe oleaginoase (nuci, arahide, alune), fructe cu conţinut glucidic mare (struguri, prune, banane, curmale, stafide, smochine), cartofi prăjiţi şi sucuri îndulcite cu zahăr.
Alimente care se vor consuma cu moderaţie: grăsimi vegetale, pâine integrală, preparate de cereale, mămăligă, porumb fiert, cartofi fierţi sau copţi, paste făinoase fierte, ovăz fiert, sucuri naturale de fructe neîndulcite, peşte slab, carne albă fără pieliţă, iaurt slab, lapte smântânit, brânză de vaci, albuş de ou şi conserve în ulei.
Alimente ce se pot consuma fără restricţii: legume proaspete (roşii, salată, varză), legume fierte (morcov, gulii, ţelină, conopidă, sfeclă), grapefruit, căpşuni, kiwi, ceaiuri de plante, băuturi nealcoolice hipocalorice, apă minerală, sifon.
Remedii naturiste pentru obezitate
Tratamentele naturiste sunt ideale în combaterea obezităţii. Trebuie însă evitat zahărul pe post de îndulcitor.
Cruşinul. Contribuie la eliminarea din organism a produşilor metabolici toxici prin diureză şi transpiraţie şi asigură reglarea tranzitului intestinal prin stimularea peristaltismului colonului. Se utilizează scoarţa bine mărunţită sau transformată în pulbere. Se poate administra câte un vârf de cuţit de pulbere de două-trei ori pe zi sau se poate prepara infuzie sau decoct dintr-o linguriţă de scoarţă uscată, veche de cel puţin un an.
Ienupărul. Această plantă contribuie la reducerea obezităţii prin reglarea funcţiei gastrice. Se foloseşte infuzia, preparată dintr-o linguriţă de fructe la o cană de apă, lăsată să se răcească timp de 15-20 de minute, sau tinctura, 10-15 picături în apă sau în ceai, de trei-patru ori pe zi, în cure de maxim o lună.
Troscotul. Se prepară infuzia simplă – una/două linguriţe/cană, timp de 10-15 minute, sau cea concentrată – patru linguri/cană, din care se beau zilnic două-trei căni, respectiv trei linguri.
Tomatele. Se bea zilnic, dimineaţa pe nemâncate, câte un pahar de suc.
Mărul. Din când în când se consumă zilnic, fără nimic altceva, câte un kilogram de mere. Se recomandă îndeosebi fructele din soiuri care sunt mai acide şi au un conţinut de zaharuri mai mic. Din fructele proaspete se poate prepara şi un decoct, care se bea seara, înainte de culcare.